Rubla Rusa

Cuvântul „rublă” este derivat din verbul rus рубить, (rubit – a tăia o bucată). La început, "rubla" era o bucată dintr-un lingou de argint, care avea o greutate bine determinată. Cuvântul "rublă" este echivalentul "mărcii", o măsură pentru argint și aur folosită în Europa Occidentală medievală.

În rusă se mai folosește și numele popular țelkovîi (целковый – sănătos, întreg), o prescurtare a "целковый рубль" ("țelkovîi rubli – rublă sănătoasă, netăiată").

Cuvântul copeică derivă din cuvântul копьё (copio) – suliță. Primele monede cu valoarea a unei sutimi de rublă, care au fost bătute în Cnezatul Moscovei după cucerirea Novgorodului în 1478, aveau imprimate pe o față stema moscovită – Sfântul Gheorghe ucigând balaurul cu o suliță. Copeicile din zilele noastre folosesc de asemenea această simbolistică

Rubla a fost moneda națională a Rusiei pentru aproximativ 500 de ani. Începând cu anul 1710, rubla a fost împărțită în 100 de copeici.

Cantitatea de metal prețios dintr-o rublă a variat mult de-a lungul timpului. În 1704, împăratul Petru cel Mare a stabilit, prin reforma monetară pe care a promulgat-o, cantitatea standard de 28 de grame de argint pentru o rublă. În vreme ce monedele obișnuite erau din argint, pentru denominațiile mari se folosea aurul sau platina.

De-a lungul istoriei sale, rubla a fost egală cel mai mult timp cu 18 grame de argint. Rubla de aur, introdusă în 1897, era egală cu 0,774235 grame de aur, sau era echivalentul a 2⅔ franci francezi. În timpul primului război mondial, rubla s-a devalorizat în trei etape în trei ani